Romanii n-ar trebui sa fie prea tematori fata de ziua de maine. Guvernul s-a angajat sa le sara in ajutor. In curand va ajunge sub ochii oricui lunga lista cu promisiuni. Una mai generoasa decat alta. Social-democratii aflati la putere in Romania nu sunt totusi singurii care mangaie populatia cu sloganuri populiste. Toate guvernele de stanga din Europa de Est fac acelasi lucru. Parlamentul Ungariei a modificat zilele trecute bugetul de stat pentru a da posibilitatea guvernului sa ia "masuri sociale ambitioase". Printre ele se afla cresterea generala, din luna septembrie, a salariilor cu 50% in sectorul public. De pe urma darniciei guvernului va beneficia peste o treime din populatia tarii. In pachetul de masuri se mai gasesc o scadere a impozitelor pentru sectoarele defavorizate ale populatiei si o crestere a pensiilor si alocatiilor familiale. Programul social are in vedere intreaga populatie, declara un oficial de la Budapesta. In Polonia - unde situatia economica este "grava", dupa noul ministru de finante - se lucreaza la un plan de salvare a intreprinderilor de stat in dificultate. Guvernul de stanga promite stergerea datoriilor rau-platnicilor fata de buget. Este nevoie si de productia lor pentru reducerea somajului, care a atins cote alarmante, se motiveaza in cercurile oficiale de la Varsovia. Cehia este o alta tara in care guvernul pare satul de reforme costisitoare si vrea ca populatia sa aiba mai multe bucate pe masa. In timp ce privatizarea electricitatii a fost blocata, robinetele prin care curg banii publici au fost larg deschise. Deficitul bugetar a fost anul trecut de 5,9% din PIB. Pentru 2002, an preelectoral, autoritatile de la Praga si-au propus un deficit si mai mare, de 7,6%. Analistii se intreaba deja cand vor incepe pietele externe sa devina nervoase si sa ceara solicitantilor cehi de credite dobanzi mai mari. Guvernul de la Bucuresti, care trage adesea cu ochiul la ceea ce fac vecinii, s-a grabit sa-i imite. Premierul Nastase a incercat chiar sa teoretizeze schimbarea de directie din politica economica. "Nu facem reforma metalica", spunea primul-ministru, care voia sa atraga astfel atentia ca reformele nu sunt facute de roboti, ci de oameni, care simt pe pielea lor durerile transformarilor din economie (inflatie, somaj, putere de cumparare scazuta). Asa este. Numai ca in Romania ar fi probabil mai bine daca reformele ar fi facute de roboti, pentru ca unii dintre ei mai si gandesc. Iar atunci cand le-ar veni comanda politica sa creasca salariile sau sa dea subventii, s-ar bloca. Nu pentru ca in Romania n-ar fi nevoie de asa ceva, ci pentru ca rationamente simple i-ar face sa semnalizeze ca marile deosebiri dintre "noi" si "ceilalti" nu le-ar permite sa execute asemenea comenzi. Intr-adevar, ungurii sau cehii au facut reforme profunde. Economia este privatizata in proportie de 80%. Jos, in intreprinderi, unde se creeaza bogatia, lucrurile merg bine. Noii proprietari, cu disciplina financiara in sange, isi platesc constiincios impozitele. In buzunarul statului intra bani, si inca tot mai multi. In asemenea conditii, sus, la nivel global sau macroeconomic, se mai pot face si prostii, fara riscuri prea mari de a se derapa. In Romania, lucrurile stau exact pe dos. Jos, in intreprinderi, nu s-a schimbat mai nimic. Peste 60% din industrie se mai afla inca in proprietatea statului. Un patron care isi muta saracia dintr-un buzunar in altul. Nerestructurate sau privatizate, intreprinderile nu prea realizeaza profit. In bugetul public intra putini bani. Ca urmare, nici cheltuielile statului nu sunt mari. Faptul ca sus, la nivel macroeconomic, Romania sta bine, in sensul ca deficitul bugetar se mentine in parametrii proiectati, n-are darul sa incante decat guvernul. Pentru ca o asemenea performanta nu se bazeaza pe cresterea, ci pe scaderea veniturilor si cheltuielilor statului. Multe dintre cheltuielile pe care guvernul si-a propus sa le faca in prima jumatate a anului n-au fost realizate din lipsa de bani. Invatamantul, Sanatatea, sistemul de pensii traverseaza o grava criza de lichiditati. Cabinetul Nastase promite insa ca prin rectificarea bugetara pe care o pregateste va da mai multi bani sectoarelor in suferinta. Se ridica insa intrebarea: daca promisiunile pentru primul semestru n-au putut fi onorate, cum se va reusi sa se cheltuiasca mai mult decat era prevazut in buget, dar nu s-a realizat?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu