Criza, Fidesz-ul şi ardelenii

Rezultatele din Ungaria ale alegerilor europarlamentare prezic o victorie a Fidesz-ului şi în viitoarele alegeri interne, ceea ce ar putea deschide o nouă „cutiuţă” a Pandorei în relaţiile româno-ungare.

Cu voturile a 56% dintre ungurii care s-au prezentat la urne, partidul de centru dreapta din opoziţie, Fidesz-Uniunea Civică Maghiară, va ocupa în noul
legislativ european 14 fotolii din cele 22 dedicate Ungariei. Astfel, profitând de efectele crizei care a adus Ungaria în pragul falimentului şi de debandada generală a Partidului Socialist (MSZP), Fidesz-ul a reuşit să-şi depăşească performanţa din 2004.

Cu atuul victoriei în buzunar, Fidesz-ul încearcă acum să provoace organizarea de alegeri anticipate. „Rezultatele le cer socialiştilor să se retragă”, a comentat liderul formaţiunii, Viktor Orbán, după ce a aflat că partidul pe care-l conduce are cu 10 mandate în plus
faţă de rivalii din MSZP.

Fie că alegerile legislative vor avea loc la data stabilită, 10 aprilie 2010, sau mai devreme, Fidesz-ul are toate şansele să se instaleze confortabil la guvernare.

„Problema nu se pune dacă va avea majoritatea să guverneze singur, ci dacă va ajunge la două treimi din numărul parlamentarilor, ceea ce i-ar da practic mână liberă”, comentează pentru Cotidianul jurnalistul maghiar Attila Leitner, care nu exclude ca Fidesz să se alieze oportunist cu extrema dreaptă. Chiar dacă în seara victoriei Orbán a ocolit să răspundă întrebărilor pe această temă, ipoteza nu e de lepădat, mai ales că Orbán a colaborat în trecut cu partidul revizionist şi antisemit MIEP.

În prezent, Fidesz este considerat a avea o orientare ce îmbină conservatorismul cu social-democraţia, propunând ocazional politici sociale mai de stânga decât ale stângii. Totodată, ideologia partidului are şi o componentă patriotică cu valenţe naţionaliste, care vine mai ales din partea liderului Viktor Orbán. Tocmai din această cauză, în caz că Fidesz va deveni noul partid de guvernământ, creşte şi probabilitatea ca sferele naţionaliste maghiare să se ciocnească mai frecvent cu cele române.

„Viktor Orbán se uită mândru în oglindă şi-şi zice: Fruntea e de la tata, ochii, nasul şi buzele de la mama, iar bărbia («az allam», în maghiară, cuvânt care are în acelaşi timp
şi sensul de stat) sunt eu!” E doar unul dintre bancurile care circulă în folclorul urban ungar pe seama autoritarismului preşedintelui Fidesz, care, în perioada în care a fost premier, a iritat România şi Slovacia. Mărul discordiei a fost decizia de-a acorda maghiarilor din afara Ungariei o „legitimaţie de maghiar” prin care aceştia se bucură de o serie de facilităţi. Cartea de maghiar şi acordarea cetăţeniei maghiarilor din afară (respinsă în urmă cu câţiva ani printr-un referendum) rămân un subiect fierbinte în politica de la Budapesta. „Practic, Fidesz şi Orbán dansează pe muchie. Nu au pretenţii teritoriale, dar reclamă autoritatea asupra maghiarilor din ţările vecine”, spune Leitner.

În ultimele săptămâni, Viktor Orbán a vorbit pe limba lui Tökés Lászlö, pe care l-a şi sprijinit făcând campanie
în Covasna pentru Lista Solidarităţii Maghiare. Împreună, cei doi au anunţat în luna mai că vor sesiza UE cu privire la demiterea şefilor deconcentratelor din zonele cu populaţie majoritar maghiară din Ardeal, acţiune pe care Fidesz o consideră drept o formă de „epurare etnică”. Acelaşi Orbán a declarat recent că Budapesta are obligaţia morală să susţină cererile de autonomie ale etnicilor maghiari din statele vecine, un nou subiect sensibil pentru români.